Ce face BNR când inflația nu cedează: instrumente, limite și efecte locale

Banca Națională a României dispune de un set relativ limitat de instrumente pentru a controla inflația: rata dobânzii de politică monetară, rezervele minime obligatorii și operațiunile pe piața deschisă. Dintre acestea, rata dobânzii este cea mai vizibilă și cea mai des comentată. Menținerea ei la 7% de-a lungul a trei trimestre consecutive transmite un semnal clar: BNR nu vede încă o dezinflație suficient de solidă pentru a relaxa condițiile monetare. Inflația anuală în România a coborât de la maximul de 16,8% înregistrat în noiembrie 2022, dar procesul este lent și inegal pe categorii de bunuri. Alimentele și energia — categorii cu pondere ridicată în coșul de consum al familiilor cu venituri medii și mici — au rămas mult timp peste media indicelui general. Efectul în Craiova și în orașele de mărime medie din Oltenia este concret: ratele la creditele ipotecare cu dobândă variabilă au crescut cu 1,8–2,4 puncte procentuale față de 2021, comprimând puterea de cumpărare a familiilor care au contractat credite în perioada de dobânzi scăzute. Chiria medie pentru un apartament cu două camere în Craiova a ajuns la 350–400 de euro pe lună în 2024, în parte din cauza cererii susținute și în parte din cauza costului crescut al creditelor pentru investitorii care ar fi cumpărat altfel proprietăți. BNR are o limitare structurală importantă: politica sa monetară acționează uniform pe întreg teritoriul național, dar inflația are componente locale semnificative — costul serviciilor de utilități, transportul, piața imobiliară — care nu pot fi calibrate de la nivel central. Decidenții locali și antreprenorii din Oltenia trebuie să înțeleagă această limitare și să nu aștepte ca Bucureștiul să rezolve prin instrumente monetare probleme care au în parte cauze structurale regionale.